03

TRADITIA   ORALA

In primul capitol, am citat autoritati Crestine  care afirmau ca Noul Testament e scris si copiat din alte surse originale sau “din auzite” si din traditii contradictorii, si a fost compus si canonizat apoi facut public cu mult in urma surselor originale de unde provin ele initial. Intr-un contrast direct, Tora a fost scrisa si transmisa intregii natiuni a lui Israel de insusi Moise – direct prin D-zeu:

Deuteronom 31:9
Moise a scris Legea aceasta si a incredintat-o preotilor, fiii lui Levi, care duceau chivotul legamantului Domnului, si tuturor batranilor lui Israel.

Intreaga natiune a lui Israel a stat la Muntele Sinai si s-a dedicat in intregime la studiul Torei, la fel cum au facut si urmasii acestora din generatie in generatie ca sa implineasca directiva urmatoare:

Deuteronom 6:6-7
Si poruncile acestea, pe care ti le dau astazi, sa le ai in inima ta. Sa le intiparesti in mintea copiilor tai si sa vorbesti de ele cand vei fi acasa, cand vei pleca in calatorie, cand te vei culca si cand te vei scula.

Mai departe, Moise a instruit ca Tora sa fie citita inaintea intregii natiuni a lui Israel la fiecare 7 ani:

Deuteronom 31:10-12
Moise le-a dat porunca aceasta: “La fiecare sapte ani, pe vremea anului iertarii, la sarbatoarea Corturilor, cand tot Israelul va veni sa se infatiseze inaintea Domnului D-zeului tau in locul pe care-l va alege El, sa citesti Legea aceasta inaintea intregului Israel, in auzul lor. Sa strangi poporul, barbatii, femeile, copiii si strainul care va fi in cetatile tale, ca sa auda si sa invete sa se teama de Domnul D-zeul vostru, sa pazeasca si sa implineasca toate cuvintele Legii acesteia.

O mie de ani mai tarziu aceasta practica este inca aplicata:

Neemia 8:1, 3, 8
Cand a venit luna a saptea, copiii lui Israel erau in cetatile lor. Atunci tot poporul s-a strans ca un singur om pe locul deschis dinaintea portii apelor. Au zis carturarului Ezra sa se duca sa ia cartea Legii lui Moise data de Domnul lui Israel. ….Ezra a citit in carte de dimineata pana la amiaza, pe locul deschis dinaintea portii apelor, in fata barbatilor si femeilor si in fata celor ce erau in stare s-o inteleaga. Tot poporul a fost cu luare aminte la citirea cartii Legii…..Ei citeau deslusit in cartea Legii lui D-zeu si-i aratau intelesul, ca sa-i faca sa inteleaga ce citisera.

Inteleptii care-l asistau pe Ezra ajutau oamenii de rand sa inteleaga ceea ce se citea folosindu-se de Traditia Orala (sau Tora Orala). In Talmud (Erubin 54b), gasim exact cum aceste explicatii orale ale Torei scrise, erau transmise:
Moise a invatat-o direct din gura lui D-zeu, apoi Aaron [Marele Preot] a intrat in cortul lui Moise care l-a invatat si pe el Tora Orala. Cand Aaron a terminat, a parasit ‘scaunul de studiu’, luand locul la dreapta lui Moise, si fii lui Aaron au intrat sa invete Tora Orala. Atunci Moise i-a invatat si pe ei. Cand au terminat de studiat Tora Orala … Elazar a luat loc si el la stanga lui Moise, si Ithamar a sezut la dreapta lui Aaron. Rabinul Judah  a spus: “Aaron a fost intotdeauna la dreapta lui Moise.” Inteleptii [batranii] au intrat apoi si Moise i-a invatat si pe ei Tora Orala. Cand inteleptii au terminat de invatat … omenii de rand au intrat si Moise i-a invatat si pe ei Tora Orala. De aceea, Aaron a studiat de 4 ori Tora Orala, fii lui de 3 ori, inteleptii de 2 ori, si oamneii de rand o singura data. Dupa ce a terminat Moise, el a plecat si Aaron a continuat studiul inca odata cu ei toti a Torei Orale. Cand Aaron a terminat, fii lui au preluat si au studiat inca odata Tora Orala impreuna cu inteleptii si poporul lui Israel. Cand fii lui Aaron au terminat de studiat Tora Orala, atunci batranii intelepti au studiat din nou cu oamenii de rand intreaga Tora Orala. In felul asta fiecare din ei au studiat Tora Orala de cate 4 ori.”

Josephus sustine deasemenea ca Traditia Orala a fost cunoscuta din timpuri vechi, si acceptata de fiecare inafara Saducheilor – o grupa mica care era motivata de materialism:
“Fariseii au predat oamenilor foarte multe legi si ritualuri de succesiune de la părinții lor, care nu sunt scrise în Legea lui Moise; si pentru acest motiv Saducheii le-au respins. si spun ca noi trebuie sa respectam doar acele care sunt obligatorii si care sunt lasate prin Moise, dar nu le observam si pe cele care provin de la strabunii nostri; și astfel au apărut între ei dispute și diferențe de gandire. In timp ce Saducheii nu sunt în măsură să convingă pe nimeni, doar pe cei cei bogați, pe cand Fariseii au populația/oamenii de rand de partea lor.”

O explicație verbală [orală] a trebuit să însoțească Tora Scrisă. Dacă nu, o mare parte din ea ar fi de neînțeles. De exemplu:

Exod 16:29
Vedeti ca Domnul v-a dat Sabatul; de aceea va da in ziua a sasea hrana pentru doua zile. Fiecare sa ramana la locul lui, si, in ziua a saptea, nimeni sa nu iasa din locul in care se gaseste.”

Exact ce inseamna termenul “la locul lui“? Tora Orala [sau Traditia Orala] de exemplu specifica si explica termenul si ne spune ca una din interpretarile expresiei respective este ca unui Evreu ii este nepermis sa mearga mai mult de 1.2 km (aproximativ 0.7 mile) inafara perimetrului orasului in care locuieste. Bineinteles ca explicatia este foarte detaliata si in acelasi timp foarte rationala.

Exod 31:15
Sa lucrezi sase zile; dar a saptea este Sabatul, ziua de odihna inchinata Domnului. Cine va face vreo lucrare in ziua Sabatului va fi pedepsit cu moartea.

Ce constitue “lucrul” ? Traditia Orala explica, ca toate activitatile care au fost efectuate la construirea Tabernacolului in desert (sau “lucrarile” lui D-zeu la Creatiune), sunt interzise in ziua Sabatului. Sunt explicate aparentele contradictii ca si cum ar fi interzicerea introducerii unei ate in ac dar este permisa mutarea unei canapele din camera de zi.

Deuteronom 6:8
Sa le legi ca un semn de aducere aminte la maini si sa-ti fie ca niste fruntare intre ochi.

Fara Traditia Orala, nimeni nu ar cunoaste ca versetul acesta vorbeste despre ‘tefillin‘-ul purtat de barbatul Evreu in timpul rugaciunii de dimineata. Aceste cutii de piele neagra contin verseturi din Scriptura Ebraica si sunt legate pe frunte/cap si pe bicepsul bratului stang al evreului.

Deuteronom 6:9
Sa le scrii pe usorii casei tale si pe portile tale.”

Aceasta se refera la ‘mezuzoth‘, pergamente inscriptionate cu versete biblice, care sunt plasate în containere mici și aplicate pe ușiorii casele evreilor.

Numeri 29:1
In luna a saptea, in cea dintai zi a lunii, sa aveti o adunare sfanta: atunci sa nu faceti nicio lucrare de sluga. Ziua aceasta sa fie vestita intre voi cu sunet de trambita.

Aceasta descriere a sarbatorii Rosh Hashanah nu specifica ce anume trebuie suflat in ziua Noului An Ebraic, dar Traditia Orala explica asta: din ‘shofar‘ (horn de berbec). Traducerea romana este gresita. Textul original nu spune “de trambita” ci ceva de genul “prin suflare” !

Numeri 29:7
In ziua a zecea a acestei luni a saptea, sa aveti o adunare sfanta si sa va smeriti sufletele; atunci sa nu faceti nicio lucrare….

Doar Traditia Orala ne invata ca “sa va smeriti sufletele” in Yom Kippur inseamna sa ne abtinem de la mancare sau bautura.

Deuteronom 12:21
Daca locul pe care-l va alege Domnul D-zeul tau ca sa-Si aseze acolo Numele, este departe de tine, vei putea sa tai vite din cireada si din turma, cum ti-am poruncit, si vei putea sa mananci din ele in cetatile tale, dupa dorinta ta….

Metoda ritualului de sacrificiu nu este gasita nicaieri in Tora Scrisa, ea este descrisa doar in Tora Orala. Daca nu ar fi fost data nici o explicatie orala de D-zeu, Poporului Evreu de la bun inceput, observarea poruncilor lasate in Tora ar fi fost imposibila ! Pentru a îmbunătăţi înţelegerea şi memoria lui Moise detaliile complicate ale Traditiei Orale, i-au fost prezentate în viziuni:

Exod 25:8-9
Sa-Mi faca un Locas Sfant, si Eu voi locui in mijlocul lor. Sa faceti Cortul si toate vasele lui dupa chipul pe care ti-l voi arata.

Numeri 8:4
Sfesnicul era de aur batut; atat piciorul cat si florile lui erau de aur batut. Moise facuse sfesnicul dupa chipul pe care i-l aratase Domnul.

Celelate carti din Scriptura Ebraica au fost deasemenea inregistrate si transmise poporului de autori sau de autoritatile contemporane:
Moise si-a scris cartea sa, portiunea despre Balaam [Numeri 22-24], si Iov. Iosua a scris cartea lui si ultimele 8 versuri ale Torei. Samuel a scris cartea lui, Judecatori, si Rut. David a scris Psalmii, cu asistenta a 10 intelepti, viz: Adam, Melchizedek, Abraham, Moise, Heiman, Jeduthun, Asaph, si cei 3 fii ai lui Korah. Ieremia a scris cartea lui, Imparati/Regi, si Plangerile. Imparatul Ezekia si urmasii lui au scris Isaia, Proverbe, Cantarea Cantarilor, si Eclesiastul.
Inteleptii “Marelui Consiliu” au scris Ezekiel, cei Doisprezece Profeti, Daniel, si Estera. Ezra a scris cartea lui si Chronici – ordinea tuturor generatiilor pina la el Josephus comenteaza urmatoarele:
… pentru ca nu le era permis tuturor sa ia propria initiativa si sa scrie, şi nu doar sa scrie dar nici sa nu existe dezacord în ceea ce este scris; acest drept era acordat numai profeţilor care au scris cartile originale si a altor lucruri cum le-au invatat de la D-zeu Însuşi prin inspiraţie divina; si alţii au scris ceea ce s-a întâmplat în propriile lor timpuri, şi au facut asta intr-o maniera foarte distinctă. Noi nu avem o multitudine de carti printre noi, si nici una nu este contradictorie celeilalte (precum au Grecii “Noul Testament”), si aceste douăzeci si doua de carti contin evenimentele tuturor timpurilor trecute, si ele sunt cunoscute a fi divine; si dintre ele 5 apartin lui Moise, si ele contin Legea, si Traditiile originii omenirii pina la moartea sa. Intervalul acestui timp a fost putin mai putin decat 3,000 de ani; dar de la moartea lui Moise pina la timpul si domnia lui Artaxerxes, imparatul Persiei, care a condus imediat dupa Xerxes, profetii, care au urmat dupa Moise, au scris pe manuscript tot ceea ce s-a facut in timpul lor in 13 carti. Celelalte 4 carti care aduna numaratoarea completa contin imnuri adresate lui D-zeu, si teorii pentru conducerea vietii umane aici pe pamant.

Din Scriptura Ebraica invatam cum aceste carti au fost scrise, intocmite, si transmise Poporului Evreu:

Ieremia 36:4-8
Ieremia a chemat pe Baruc, fiul lui Neriia; si Baruc a scris intr-o carte, dupa cum spunea Ieremia, toate cuvintele pe care le spusese lui Ieremia, Domnul. Apoi Ieremia a dat urmatoarea porunca lui Baruc: “Eu sunt inchis si nu pot sa merg la Casa Domnului. De aceea, du-te tu insuti si citeste din carte ce ai scris in ea dupa spusele mele, si anume cuvintele Domnului, citeste-le in auzul poporului, in Casa Domnului, in ziua postului: sa le citesti si in auzul tuturor acelora din Iuda care vor veni din cetatile lor. Poate ca se vor smeri cu rugaciuni inaintea Domnului si se vor intoarce fiecare de la calea sa cea rea. Caci mare este mania si urgia cu care a amenintat Domnul pe poporul acesta!” Baruc, fiul lui Neriia, a facut tot ce-i poruncise prorocul Ieremia si a citit din carte cuvintele Domnului, in Casa Domnului.

Evident ca Traditia Orala trebuie să asigure o maxima seriozitate, pentru fiecare explicaţie din fiecare verset scriptural care au fost date lui Moise de catre D-zeu ca sa poata fi studiate si pretuite pentru generatiile viitoare. În contrast, în timpul epocii de glorie profetica (care au durat o mie de ani), în timp ce Poporul Evreu studia in mod profund mesajul Divin transmis prin proorocii săi, Crestinii nici nu existau pe vremea aceea. Neamurile erau doar niste analfabeti pagani ! Scriptura Ebraica, cu standarurile sale morale revolutionare, a devenit cunoscuta intregii lumi in jurul anilor 246 (inaintea erei crestine).  Cu toate acestea, parintii fondatori al Crestinatatii insista ca interpretarile lor a Scripturilor Ebraice erau la fel de valabile ca si cele a Evreilor”. Dar însăşi baza acestor pretentii este fondata pe niste interpretări greşite:

II Cronici 34:14
In clipa cand au scos argintul care fusese adus in Casa Domnului, preotul Hilchia a gasit cartea Legii Domnului data prin Moise. 

Aceasta descoperire sensationala a “dezgropat” manuscrisele Tora pe care Moise insusi le scrise-se (“Cartea Legii“):

Deuteronom 31:24-26
Dupa ce a ispravit Moise in totul de scris intr-o carte cuvintele Legii acesteia, a dat urmatoarea porunca levitilor care duceau chivotul legamantului Domnului: “Luati cartea aceasta a Legii si puneti-o langa chivotul legamantului Domnului D-zeului vostru, ca sa fie acolo ca martora impotriva ta

Acest scroll fusese ascuns departe de Imparatul Ahaz, care distruse-se manuscrise sfinte ale Scripturii Ebraice 100 de ani mai devreme:

II Cronici 28:24
Ahaz a strans uneltele din Casa lui D-zeu si a facut bucati uneltele din Casa lui D-zeu. A inchis usile Casei Domnului, si-a facut altare in toate colturile Ierusalimului.

Cu toate acestea, atunci când acest scrol a fost derolat în fața imparatului Iosia, acesta si-a rupt hainele (II Cronici 34:19), pentru că scrolul se deschise-se exact la sectiunea care continea toate blestemele destinate sa se intample tuturor acelor evrei care nu tin cont si ignora slova Torei (Deuteronom 27-28) Proorocița Hulda a confirmat convingerea lui Iosia, că aceasta a fost o simplă coincidență, si nu un semn de la D-zeu:

II Cronici 34:24-25
Asa vorbeste Domnul: ‘Iata, voi trimite nenorociri peste locul acesta si peste locuitorii lui, si anume toate blestemele scrise in cartea care s-a citit inaintea imparatului lui Iuda. Pentru ca M-au parasit si au adus tamaie altor dumnezei’, …

In speranta de a convinge poporul de a se pocai, Iosia le-a citit portiunea care cuprinde blestemele:

II Cronici 34:30
A citit inaintea lor toate cuvintele cartii legamantului care se gasise in Casa Domnului.”

Deși intreagă Tora este un legământ [doar] între D-zeu și Poporul Evreu, această secțiune este numită “Legământ“, deoarece ei au acceptat fiecare blestem asupra lor ca o pedeapsă pentru încălcarea Torei. Declarația care încheie această secțiune afirmă unicitatea lor;

Deuteronom 28:69 (versetul 68 in Biblia Crestina )
Acestea sunt cuvintele legamantului pe care D-zeu le-a poruncit lui Moise ca sa le faca cu copii lui Israel in tara Moabului pe linga legamantul care L-a facut cu ei la Horeb

Ar trebui mentionat ca din toate poruncile Torei, singura de care poporul lui Iosia au fost acuzați este cea de încălcarea poruncii impotriva idolatriei:

II Cronici 34:21
… Caci mare manie s-a varsat peste noi din partea Domnului, pentru ca parintii nostri n-au tinut cuvantul Domnului si n-au implinit tot ce este scris in cartea aceasta.”

Teologii Crestini sustin ca Tora Scrisa (si in consecinta, Tora Orala) a fost pierduta si uitata pina cand a fost gasita de Hilkiah. Evreii (sustine Crestinismul), interpreteaza din nou, fiecare în propria lui înțelegere. Teologii Crestini prin urmare, afirmă că interpretările creștine sunt la fel de valabile ca și cele ale evreilor.   Evident, ca în timpul celor 700 ani între Moise și Iosia, Evreii au avut nenumărate copii ale Torei. Așa cum sa arătat, a fost posesia lor cea mai de preț. Torei i se face referinta in intreaga Scriptura Ebraică. De exemplu, în aceeași carte, care cuprinde inregistrarea cronologica a evenimentelor descoperirii cartii acesteia, Deuteronom 24:16 este citat cuvânt cu cuvânt cu privire la Amasia:

II Cronici 25:3-4
Cand s-a intarit domnia in mainile lui, a omorat pe slujitorii care ucisesera pe imparatul, tatal sau. Dar n-a omorat pe fiii lor, caci a lucrat potrivit cu ceea ce este scris in Lege [adica in TORA, deoarece Tora = Lege/Legi si Lege/Legi = Tora], in cartea lui Moise, unde Domnul da porunca aceasta: ‘Sa nu se omoare parintii pentru copii, si sa nu se omoare copiii pentru parinti; ci fiecare sa fie omorat pentru pacatul lui.’